Clipe de dezamăgire fără rost. Stau şi amestec substanţe din creier şi mă adâncesc în smoală. Eram critic până acum, şi aveam motive să mă ascund. Acum nu mai sunt motive. S-au terminat şi scopul meu se schimbă. O să încerc să mă întorc la vechile distracţii şi să nu mai văd golul ăsta. Am pierdut motorul care mă ducea departe, sau mai degrabă l-am lăsat să plece. Nu mai ştiu cine, şi nu mă interesează, spunea că oamenii sunt îngeri cu o singură aripă şi doar în doi pot să zboare. E un concept atât de simplu de a spune ca avem nevoie de o iubire, de un partener...
Am porţi cu ură, ocolişuri şi ascunzişuri care le închid uşor în faţa ideilor perfecte şi a iubirii perfecte. Visul meu romantic este să fac dragoste cu tine, orice femeie cu carne şi trup atrăgător... şi nu pentru că sunt îndrăgostit de tine, nici pentru că visez să fiu cu tine o viaţă, nici că aş avea o nevoie urgentă şi stridentă....doar pentru a te adăuga la cuceriri sau la amintiri plăcute, ciudate sau fantastice... Amintirile sunt ceea ce mă leagă de viaţă, chiar şi cele din momentul ăsta în care scriu. Amintirile mele sunt o realitate distorsionată de mintea şi imaginaţia mea, şi sunt ca un drog al minţii care mă face să vreau să mai trăiesc.
Ai notat numărul meu de telefon să mă suni? Doar nu crezi că o să răspund... Esti ceea ce visezi... şi dacă o să încep să devin acel om care să facă ce îmi imaginez că vreau să fac, am nevoie de ... nimic, doar de mine am nevoie... şi pe mine mă am. O să încerc să zbor cu o aripă, beau din vise distilate, şi plutesc spre negru infinit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu