Ai zice că mai este un pic si trec cele zece minute pe care le aşteptai să treacă. Am zis să începem cu ceva povestiri din cameră. Ascult muzica trecutului şi nu realizez ce se întamplă cu timpul ăsta ciudat. Acum e prezent care devine trecut, şi în acelaşi timp e ceea ce vine din viitor. Doar pentru că am răgazul ăsta de a mă uita la firul timpului mă face să simt că sunt în prezent... fără să simt că este deja trecut ţi că păşesc cu trufie şi ignoranţă pe viitor. Ce face viitorul viitor? Faptul că nu s-a întamplat... faptul că este un plan, faptul că este nesigur. Trecutul e sigur pentru că nu mai poate fi schimbat din punctul în care stau eu acum. Dar ce face prezentul? Este împlinirea viitorului apropiat si pictorul viitorului îndepărtat.
Teoria timpului ... ah ce frumos! Ce dor îmi era de putină filozofie caldă pe vremea asta rece.
Fug de a mai intra pe usa imaginaţiei o perioadă, pentru a îmi lăsa un răgaz de câteva zile de respiro de la ratările mele din ultimul timp. Mă tot întreb cine iubeşte cu adevărat. E un sentiment pentru care ţi-a da viaţa, dar după ce te arde ai vrea doar sa citeşti despre el, pe o hârtie sau un ecran.
Ai văzut cum trece timpul?
Pe data viitoare...