Apa ei, limpede

   Singură, cu mine, în gânduri, mă zbat să îmi găsesc liniştea, ca valurile din faţa mea. Gândurile vin şi pleacă, nivelează nisipul moale, mă fac să simt liniştea în ameţeala vântului, mă fac să îmi doresc să fiu liberă şi doar cu mine, departe de realitate şi împreună cu udeala asta din jurul meu. Apa limpede îmi acoperă picioarele până la gleznă, aducând o înţepătură rece de realitate şi îngropându-mă cu picioarele centimetru cu centimetru în visul din nisip, până la gleznele mele visate de un bărbat care mă adoră, sărutate de nisip, dar care tânjesc după atingerea lui.  

   Am ochelarii de soare pe ochi, şi lumea mea e după un paravan de siguranţă instabilă, mă face să vreau să scap, să vreau să alerg în mare. Mă întorc spre plajă, singură păream că sunt, dar te văd pe tine, ochii tăi din aer, privindu-mă. Simt fiorii unui vis. Mă îndrept spre ochii tăi şi ăi acopăr cu ochelatii tăi de soare pentru a mă admira, pentru a vedea ce vezi tu. Mă văd, cu părul blond sau brunet, cu vântul răsfăţându-mă, ca atingerea mâinilor tale în mijlocul nopţii de dragoste. Ochelarii tăi sunt oglinda mea, o clipă, dar îmi este dor de ochii tăi, de clipa când mă priveai adânc în timpul nopţii, atunci când mă pierdeam în ei ca într-o oază de fericire. Acum sunt privită şi privesc în tine. Simt razele de aburi din ochii tăi, de parcă au culoare verde, se strecoară în ochii mei, în trupul meu, făcându-mă să tremur, să zbor, să mă ridic. Simt iubirea ta in fiorii vântului, în atingerea nisipului, în culoarea mării.

   Te ştiu acolo, de ştiu că mă priveşti, şi totuşi sunt singură cu plăcerile mele şi cu dorinţele mele. Tremur la gândul şi la dorinţa că eşti acolo. Îmi las ochelarii pe şezlong, scutul meu tansparent. Mă întorc cu faţa spre mare. Simt privirea ta cum mă învăluie şi mă mângâie pe spate, pe formele mele care le unduiesc şi le arcuiesc mai mult într-o poziţie de felină erotică. Valul de gânduri mă face să îmi doresc marea peste mine, prin mine, să fac dragoste cu ea, ca şi cum ai fi tu. Îmi las sutienul jos, eliberându-mă de primul tabu, singură cu marea care mă privea curioasă. Nurii mei au devenit pietre pregătite pentru valurile mării, pregătite pentru atingerea ta, pregătite pentru a fi transformate în nisipuri în care doi îndrăgostiţi desenează o inimă efemeră. Am făcut un pas spre apă, acea apă limpede şi transparentă. Apusul de soare îmi înroşea privirea cu dorinţă. Am alergat spre îmbrăţişarea mării, spre braţele ei, spre braţele tale. Apa era caldă şi plină de bule mici care îmi gâdilau gleznele, genunghii, rotunjumile, mâinile, degetele. Mă cufundam în tine, cu apa asta pe mine, mă cufundam în lichidul ăsta mângâiat de secole, cu ochii tăi privindu-mă, cu valurile tale învăluidu-mă. Am renunţat la slipi, i-am dat jos şi agăţat de mâna dreaptă, am rămas doar eu, liberă, în braţele mării, făcând dragoste cu tine, cu ochii tăi, cu umezeala ta, cu braţele tale de apă, cu apa ta care mă învăluia prin tot trupul. Am simţit linişte, exaltare, fericire, tremur şi iubire. Îmi aduceam aminte de ochii tăi care mă privesc şi asta mă excita. Îmi aduceam aminte de apa din jurul meu şi te simţeam pe tine. Drumuri şi drumuri de dus şi adus de gânduri mă purtau plutind pe marea limpede plină de vise de tine.

  Îmi doream ca niciodată să nu se termine această întâlnire cu tine, aş fi dorit să rămân în tine, în mare, cu trupuri împletite, cu gânduri liniştite ca marea de acum. Eram liberă, completă prin tine, iubită de mine.