Odată, mi-ai spus că am ochii plini de primăvară,
Că am foc sub sprâncene,
Că am apă şi stele,
Pe cerul negru de timpurie vară.
Într-un vis care pare atât de îndepărtat,
Odată, mi-ai spus...
Că ochii tăi se pierd în pădurea ochilor mei,
Cu liane şi păsări viu colorate,
Legate la ochi...cu folii mate.
Odată, mi-ai spus două cuvinte dragi,
Stoarse din tine, pline de ploaie,
Rare ca o eclipsă şi firave ca o şoaptă.
Odată mi-ai spus, că... iubeai.
Odată mi-ai spus...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu