Am făcut un pas discutabil în afara cercului. Mă aşteptam să mi se coloreze piciorul, să mă simt lovit, îndurerat, dar nu a fost deloc aşa. Am privit cerul cu ochii plini de ceaţă. Nu ştiam ce culoare are. Nu ştiam unde să mă îndrept. Vreau să fac şi pasul următor, dar aş auzi anumite uşi închizându-se în urma mea. Sper că va fi bine acolo în întunericul ăsta aparent. Am multe soluţii, şi toate calculele se opresc doar la un pas în faţa mea. Vreau libertatea de a face ce sunt. Vreau libertatea de a scrie ce sunt cu un creion de plastic. Vreau să privesc liniştea în ochi şi să îi spun că este cea mai bună amantă, dar eu voi fugi de ea.
În afara cercului văd saci grei, îi ridic, mă antrenez, mă apuc de cărat...Va fi greu ce va urma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu